Ceea ce arata ca o dragoste fara sfarsit, a ajuns acum o intrecere intre voi. Ba vrei tu sa conduci, ba el. Incerci sa il prinzi in cursa si sa nu fii tu cea condusa. Si desigur, el face la fel cu tine. Unde incepe si unde se tremina “provocarea”?

Totul depinde de voi, de felul relatiei voastre, de temperamentul fiecaruia si de cat de cat de multe lucruri va puteti lipsi fiecare dintre voi.

Daca tu esti mai slaba ca el sau invers, va trebui sa faci intotdeauna ceea ce-ti cere. Veti merge doar in locurile pe care vrea el sa le vada si vei iesi numai cu persoanele cu care va vrea el.

Si invers este la fel. Daca tu vei hotari ceva va trebui ca el sa se conformeze. Nu cred ca vreunul dintre voi vrea sa traiasca intr-un continuu stres si sa se intrebe daca a facut sau nu lucrurile cum trebuia.

In schimb daca sunteti amandoi persoane puternice care vreti sa conduceti si nu ati renunta pentru nimic in lume la statutul de conducator, atunci ar cam fi o problema. Singura voastra scapare ar fi ca diferentele dintre voi sa fie destul de multe ca sa puteti domina cu randul si sa nu va bateti cap in cap.

Ideal ar fi ca iubirea sa fie inpartasita in aceeasi masura, sa puteti renunta cand celalalt isi doreste ceva foarte mult si sa comunicati indiferent de situatie.

Tu in care situatie te incadrezi?

Ana Maria Vasilescu